Alegerile din 2006, sunt primele în care tînărul Partid Popular Republican, şi-a făcut apariţia pe arena politică din Republica Moldova.
PPR este predecesorul Partidului Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova (PŢCDM), care era orientat către electoratul din mediul rural, soluţionarea problemelor specifice perioadei de trranziţie şi susţinerea sectorului agrar.
Deşi, va împlini 2 ani, noul partid şi-a schimbat total orientarea, promovînd o politică contemporană, avănd ca bază următoarele obiective :
1. Înlăturarea de la putere a clasei birocraţiei naţionale.
2. Dezvoltarea capitalului autohton,reorientînd politica de la „omul care consumă” la „omul care produce”.
3. Dezvoltarea sectorului agrar şi a mediului rural.
4. Dezcentralizarea puterei
5. Soluţionarea conflictului transnistrian, prin căi paşnice, prin dealog.
6. Promovarea unei politici externe în favoarea poporului şi nu în interesul unor persoane din conducere.
Pentru a afla mai multe detalii, am plecat la sediul partidului PPR, care se află în centrul capitalei (un lucru care necesită cheltuieli esenţiale). Sediul este foarte modern, utilat după ultimele tendinţe tehnice, dînd dovadă de o susţinere financiară puternică.
La momentul vizitei, în sediu erau prezenţi doar cinci angajaţi, membri al partidului, dintre care şi vicepreşedintele PPR-ului, Victor Josu, care cu o mare amabilitatea a comunicat cu mine, demonstrînd astfel că politica promovată de ei, este pentru şi exclusiv în interesul societăţii.
Victor Josu a menţionat că PPR îşi deschide uşile pentru fiecare om, care împărtăşeşte ideele partidului.
La majoritatea întrebărilor adresate, vicepreşedintele PPR se abătea de la răspunsuri directe, vorbind mai mult despre situaţia din ţară şi activităţile altor partide.
La întrebarea adresată d-lui Josu, despre crearea coaliţiei pentru viitoarele alegeri, care vor avea loc în 2009.
Promt a declarat, că acest lucru este inevitabil, deoarice puterea unui bloc sau a unei formaţiuni politice, este mult mai puternică în comparaţie cu puterea unui partid. Ţinînd cont că adversarul principal este PCRM (Partidul Comunist a Republicii Moldova), care pentru aşi obţine majoritatea voturilor vrea să ridice pragul electoral de la 4% la 7%, epuizînd astfel posibilitatea partidelor mici să ajungă în parlament.
A mai adăugat, că nu duc negocieri şi nici eventuale unificări cu PCRM şi PPCD (Partidul Popular Crestin Democrat).
Aş vrea să adaug că asemenea coaliţii au fost create antereor între partidele R.M., dar care nu şi-au putut menţine statutul. Să sperăm că tăcerea vicepreşedintelui nu înseamnă că PPR-ul se va abate de la obiectivele puse antereor, şi nu va intra în rîndurile partidelor ce au rămas în istoria politică a Republicii Moldova.
Alionka's Weblog 