O fetiţă de doar doi ani, o tînără de 23 ani însărcinată în luna a şasea, o mămică a trei copii minori şi-au pierdut viaţa încredinţîndu-şi sănătatea în mîinele medicilor.
Micuţa de doi ani a murit după trei zile de internare în „Spitalul de copii nr.1” din Chişinău, cu diagnoza pneumoniei. Ea nici nu bănuia că acei care au ajutat-o să apară pe lume, nu îi vor putea oferi ajutor atunci, cînd înradevăr situaţiea a ajuns la apogeu.
Mama copilului spunea că a chemat medicul de trei ori însă acesta nu a venit şi nici nu a acordat atenţie urgenţei. Medicii însă declară contrariul, că : „Mămica nu a însistat să cheme medicul”.
A cui se face dreptatea?
Oare aflîndu-ne în spitale tot trebuie să cerem atenţia medicilor!
Dar, tînăra de 23 de ani însărcinată în luna a şasea, plină de viaţă, bucuri şi dorinţă de a trăi, a murit din cauza că medicii „au uitat” care este procedura în cazul unui avort spontan. Chiuretajul care urma a fi făcut, pur şi simplu a fost uitat, consecinţele fiind infecţia şi ca urmare moarte tinerei.
Şi exemplul, mămicii care a decedat deoarice aflîndu-ne în sec.XXI, avem medici care nu pot deferenţia pneumonia de tuberculoză. Purtînd bolnava din spital în spital, pînă aceasta a murit în secţia de internare.
Acestea au fost ultemele cazuri care au fost popularizate în rîndul societăţii, ca consecinţă stimulîn frica în rîndul populaţiei. Fiecare punîndu-şi întrebarea: „Pot eu oare sămi încredinţez sănătatea şi viaţa în mîinele medicilor?”.
Cine rămîne a fi vinovat pentru situaţia creată? Oare conducerea care neglijează medicina, umilind medicii cu „salarii de rîs”, care la rîndul său ajung a fi corupţi.
Banii au ajuns a hotărî, cine va primi ajutorul celor care la început de cale au dat „Jurămîntul lui Hipocrate” de a acorda ajutor celor care au nevoie de ei, nefăcind diferenţiere între sărac şi bogat.
Să nu uităm că sănătatea noastră depinde nu doar de medici dar şi de noi, şi dacă vom avea grijă de ea, nu vom nimeri în mîina medicilor neprofesionali.
Viaţa este cea mai importantă, ea ne este dată de sus, de Dumnezeu şi nimeni nu are dreptul să decidă cine va trăi şi cine nu.
Alionka's Weblog 