„Medicii care ne hotărăsc destinele”

O fetiţă de doar doi ani, o tînără de 23 ani însărcinată în luna a şasea, o mămică a trei copii minori şi-au pierdut viaţa încredinţîndu-şi sănătatea în mîinele medicilor.

Micuţa de doi ani a murit după trei zile de internare în „Spitalul de copii nr.1” din Chişinău, cu diagnoza pneumoniei. Ea nici nu bănuia că acei care au ajutat-o să apară pe lume, nu îi vor putea oferi ajutor atunci, cînd înradevăr situaţiea a ajuns la apogeu.
Mama copilului spunea că a chemat medicul de trei ori însă acesta nu a venit şi nici nu a acordat atenţie urgenţei. Medicii însă declară contrariul, că : „Mămica nu a însistat să cheme medicul”.

A cui se face dreptatea?
Oare aflîndu-ne în spitale tot trebuie să cerem atenţia medicilor!

Dar, tînăra de 23 de ani însărcinată în luna a şasea, plină de viaţă, bucuri şi dorinţă de a trăi, a murit din cauza că medicii „au uitat” care este procedura în cazul unui avort spontan. Chiuretajul care urma a fi făcut, pur şi simplu a fost uitat, consecinţele fiind infecţia şi ca urmare moarte tinerei.

Şi exemplul, mămicii care a decedat deoarice aflîndu-ne în sec.XXI, avem medici care nu pot deferenţia pneumonia de tuberculoză. Purtînd bolnava din spital în spital, pînă aceasta a murit în secţia de internare.

Acestea au fost ultemele cazuri care au fost popularizate în rîndul societăţii, ca consecinţă stimulîn frica în rîndul populaţiei. Fiecare punîndu-şi întrebarea: „Pot eu oare sămi încredinţez sănătatea şi viaţa în mîinele medicilor?”.
Cine rămîne a fi vinovat pentru situaţia creată? Oare conducerea care neglijează medicina, umilind medicii cu „salarii de rîs”, care la rîndul său ajung a fi corupţi.
Banii au ajuns a hotărî, cine va primi ajutorul celor care la început de cale au dat „Jurămîntul lui Hipocrate” de a acorda ajutor celor care au nevoie de ei, nefăcind diferenţiere între sărac şi bogat.
Să nu uităm că sănătatea noastră depinde nu doar de medici dar şi de noi, şi dacă vom avea grijă de ea, nu vom nimeri în mîina medicilor neprofesionali.
Viaţa este cea mai importantă, ea ne este dată de sus, de Dumnezeu şi nimeni nu are dreptul să decidă cine va trăi şi cine nu.

Problemele minorităţilor sexuale!

Problema minorităţilor sexuale, este una de secole. Dar cel mai tare a ajuns a fi simţi în perioada contemporană, atunci cînd aceştea au ajuns să iasă din “umbră” şi să-şi ceară drepturile. Ei vor ca să nu fie priviţi ca nişte resturi al societăţii, vor să posede dreptul de a forma familii,de a participa la proectele de lege.
De ce oamenii nu îi acceptă aşa cum sunt? Stereotipurile create sunt deja învechite,deoarice trăim într-o societate democrată, contemporană şi trebuie să acceptăm oamenii aşa cum sunt, deoarice homosexualitatea nu e o simplă dorinţă, dar o boala, un viciu care a ajuns să se extindă tot mai tare.

Opinia publică este de o părere critică, ea nu acceptă minorităţile sexuale ca o componentă a sa şi din răsputeri încearca să le “inlăture” de la sine. Homosexualii sunt priviţi ca potenţialii posesori de boli sexuale, sub nici un pretex nu sunt acceptaţi într-un grup şi de regulă sunt luaţi în rîs.
Biserica este de părerea că imoralitatea practicată de aşa numitele “minorităţi sexuale” este îndreptată împotriva fiinţei lor proprii, împotriva lui Dumnezeu şi împotriva societăţii pentru că duce la distrugerea personalităţii, a familiei şi a societăţii în cele din urmă.Dumnezeu a creat un bărbat şi o femie pentru a semăna dragostea între ei şi iubirea între două persoane de acelaşi sex este o revoltă contra credinţei şi contra divinului. Biserica este categoric contra oficializării relaţiilor între doi gay sau două lisbiene.
Oficialităţile se ţin pe o poziţie neutră, pe de o parte minorităţile sexuale sunt aceiaşi cetăţeni ca şi cei de orientare sexuală tradiţională, pedealtă parte posedă propriile stereotipuri. Ei susţin că statul elaborează legile pentru a proteja cetăţenii, familiile şi societatea. Legile sunt pentru a preveni şi a penaliza nelegiuirile.
Cei nelegiuiţi nu pot participa la elaborarea legilor pentru că ei le vor folosi ulterior aceste legi împotriva oamenilor şi statului, iar în cazul imoralilor vor distruge familia. Mergând pe ideia că “minorităţile sexuale” trebuie să fie acceptate la elaborarea legilor, va trebui să acceptăm participarea la elaborarea legilor şi a altor aşa zise “minorităţi”. Hoţii şi ucigaşii trebuie să fie consultaţi şi să participe la elaborarea Codului Penal. Nu?
La noi în ţară oamenii încă nu sunt obişnuiţi cu acest mod de dragoste, dar va veni timpul şi se va găsi o explicaţie. Minorităţile sexuale din Moldova renunţă să spună că manifestă un alt tip de dragoste, pentru că mai mult de jumătate din populaţie (59,63%) nu sunt de acord cu legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex. Un pas important, în acest sens, a fost făcut de către Oleg şi Andrei, doi bărbaţi care la sfârşitul lunii octombrie şi-au oficiat căsătoria.
Asemenea gesturi a reprezentanţilor minorităţilor sexuale, pot avea un impact negativ asupra societăţii, deoarice pot fi privite drept niste gesturi de respingere a căsătoriilor tradiţionale, a luarii în rîs a iubirii tradiţionale între bărbat şi femeie. Care pot duce la declanşarea agresivităţii şi perturbarii ordinei publice, îndeosebi de tineret care într-un mod deosebit prcep asemenea gesturi.
După părerea mea minorităţile sexuale sunt aceiaşi oameni, care trebuie primiţi în societate ca nişte părţi componente a ei. Faptul că posedă o orientare netradiţională nu le afectează negativ ca personalităţi, dar din potriva în unele cazuri chiar le evidenţiază din mulţimea oamenilor de rind. Comunităţile minorităţilor sexuale sunt mai unite, deoarice iind respinşi de societate ei îşi găsesc susţinerea printre acei care sunt ca şi dînşii.
Eu nu sunt în potriva oficializării relaţilor între gay sau lizbiene, dar sunt categoric contra înfierei de către aceste cupluri a copliilor.Eu consider că un copil trebuie să fie înconjurat de iubirea mamei pentru a educa în sine blîndeţea, grija faţă de altă persoană, dorinţa de a educa proprii copii, şi iubirea tatălui pentru a educa în el tăria caracterului, etc.
Cu alte cuvinte nu trebuie să ignorăm problema minorităţilor sexuale, deoarice ea a fost, este şi va fi, deoarice acesta nu este o simplă joacă dar o adevărată patologie la nivelul hromosomilor. Şi vor trece secole dar societatea tot nu va găsi răspuns la întrebarea: „cum să fim cu minoritîţile sexuale?”.

“Sistemul electoral inperfect”

Sistemul electoral moldovenesc nu garantează responsabilitatea politică. Partidul ajuns la putere îşi exercită activitatea fără riscul de a fi traşi la răspundere. Unica modalitate de sancţiune fiind scrutinul.
Pentru a rezolva problema creată, Moldova necesită modificarea sistemului electoral, care va garanta bilanţul între opţiunea populară şi reprezentarea în parlament.
Analiştii politici sunt de părerea că introducerea votului uninominal şi obligativitatea votului pentru toţi cetăţenii, poate schimba situaţiea. Însă CEC-ul susţine contrarul, el susţine că schimbările sistemului electoral sunt inutile, deoarice actualul este unul bun, creat după principiile europene.
Astăzi pragul electoral nu permite candidaţilor independenţi să ajungă în parlament.
Republica Moldova are un parlament unicameral, compus din 101 deputaţi.

“Între mit şi realitate”

Alegerile din 2006, sunt primele în care tînărul Partid Popular Republican, şi-a făcut apariţia pe arena politică din Republica Moldova.

PPR este predecesorul Partidului Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova (PŢCDM), care era orientat către electoratul din mediul rural, soluţionarea problemelor specifice perioadei de trranziţie şi susţinerea sectorului agrar.

Deşi, va împlini 2 ani, noul partid şi-a schimbat total orientarea, promovînd o politică contemporană, avănd ca bază următoarele obiective :
1. Înlăturarea de la putere a clasei birocraţiei naţionale.
2. Dezvoltarea capitalului autohton,reorientînd politica de la „omul care consumă” la „omul care produce”.
3. Dezvoltarea sectorului agrar şi a mediului rural.
4. Dezcentralizarea puterei
5. Soluţionarea conflictului transnistrian, prin căi paşnice, prin dealog.
6. Promovarea unei politici externe în favoarea poporului şi nu în interesul unor persoane din conducere.

Pentru a afla mai multe detalii, am plecat la sediul partidului PPR, care se află în centrul capitalei (un lucru care necesită cheltuieli esenţiale). Sediul este foarte modern, utilat după ultimele tendinţe tehnice, dînd dovadă de o susţinere financiară puternică.
La momentul vizitei, în sediu erau prezenţi doar cinci angajaţi, membri al partidului, dintre care şi vicepreşedintele PPR-ului, Victor Josu, care cu o mare amabilitatea a comunicat cu mine, demonstrînd astfel că politica promovată de ei, este pentru şi exclusiv în interesul societăţii.

Victor Josu a menţionat că PPR îşi deschide uşile pentru fiecare om, care împărtăşeşte ideele partidului.

La majoritatea întrebărilor adresate, vicepreşedintele PPR se abătea de la răspunsuri directe, vorbind mai mult despre situaţia din ţară şi activităţile altor partide.

La întrebarea adresată d-lui Josu, despre crearea coaliţiei pentru viitoarele alegeri, care vor avea loc în 2009.
Promt a declarat, că acest lucru este inevitabil, deoarice puterea unui bloc sau a unei formaţiuni politice, este mult mai puternică în comparaţie cu puterea unui partid. Ţinînd cont că adversarul principal este PCRM (Partidul Comunist a Republicii Moldova), care pentru aşi obţine majoritatea voturilor vrea să ridice pragul electoral de la 4% la 7%, epuizînd astfel posibilitatea partidelor mici să ajungă în parlament.
A mai adăugat, că nu duc negocieri şi nici eventuale unificări cu PCRM şi PPCD (Partidul Popular Crestin Democrat).

Aş vrea să adaug că asemenea coaliţii au fost create antereor între partidele R.M., dar care nu şi-au putut menţine statutul. Să sperăm că tăcerea vicepreşedintelui nu înseamnă că PPR-ul se va abate de la obiectivele puse antereor, şi nu va intra în rîndurile partidelor ce au rămas în istoria politică a Republicii Moldova.

Specificul creerei blog-urilor pe: www.blogger.com

Saitul www.blogger.com , este unul pe care fiecare poate sa-şi creeze propriul blog, propria sa pagină în Internet care vă permite să comunicaţi mai uşor cu diferiţi oameni, fără restricţii de areal geografic. Pagina voastră sau blog-ul creat poate fi accesat de oricine şi din orice colţ al globului!!!

Ce este specific pe blogger.com în comparaţie cu alte saituri care oferă aceleaşi serevicii?
În primul rînd aş vrea să menţionez faptul că intrănd pe acest sait, nu veţi întîlni dificultăţi de limbă, deoarice majoritatea saiturilor care oferă serviciile de creare a blog-urilor sunt în limbă engleză şi în caz cînd nu cunoaşteţi aceasta sunteţi stopat de la început. www.blogger.com oferă posibilitatea de a alege limba potrivită (sunt propuse 36 de limbi), pentru a uşura astfel procesul de creare. Tot pe prima pagină găsim difiniţia „blog-ului” şi cea mai importantă informaţie, că toate serviciile sunt gratuite!
Dupa ce am ales limba, am făcut cunoştinţă cu difiniţa şi ofertele, putem începe, nemijlocit, crearea blogului, şi aicea autorii saitului au simplificat, cît e posibil, procesul.
Toată procedura este împărţită în trei paşi simpli, care permite chiar şi persoanelor începătoare să-şi creeze propria pagina în reţeaua globală.
Primul pas conţine completarea unui formular on-line (adresa email, parola, numele sub care veţi apărea pe blog), după ce fîşierele au fost completate, mergem spre pasul următor.
Al doilea pas conţine doar două fîşierea: adresa prin intermediul căreea va fi accesată pagina voastră şi titlul blog-ului vostru.
Al treilea pas constă în alegerea şablonului în care va apărea pagina voastră.
După ce toate pasurile au fost trecute cu succes, blog-ul vostru este creat şi deja voi sunteţi nu doar vizitatori sau simpli utilizatori ai reţelei globale, dar şi parte componentă a acesesteia.
Pe blog-ul vostru puteţi publica tot ce doriţi, să anexaţi imagini, video, să faceţi trimiteri, totul este uşor de făcut şi de înţeles.

Concluzie: Saitul www.blogger.com este uşor în folosire, autorii acestuia au simplificat navigarea pe el şi pe paginele create. Sper că cei care vor citi acestă „mică instrucţiune” nu vor întîlni dificultăţi!!!
Urez tuturor succes!!!!!!

Va invit să vizitaţi blog-urile mele: www.alionka.wordpress.com
www.ledy-angel.blogspot.com

Lorena Bogza,în încercarea de a patrunde în „culisele” politicii!

  Cum vi sa părut emisiunea „În Profunzime” cu Lorena Bogza (ProTv) din 8.10.2007, în care invitat a fost Primarul capitalei,Dorin Chirtoacă?

Mie îmi pare că Lorena avea intenţii „nu prea curate”,şi permanent căuta să-i demonstreze lui Chirtoacă că nu e un Primar reuşit.Eu consider că Chirtoacă

nu e cel mai rău,pentru noi. Poate îl susţinem?